| 1.
|
S'ECTIE, secţii, s.f. 1. Subunitate organizatorică stabilită pe ramuri de activitate, pe specialităţi, pe operaţii etc. în întreprinderi, instituţii etc.; sală, atelier, local în care îsi desfăsoară activitatea o astfel de subunitate. ♦ Compartiment cu destinaţie specială într-un magazin, într-un muzeu etc. 2. Subdiviziune în cadrul administraţiei sau al poliţiei unui oras; local în care îsi are sediul această subdiviziune. - Din rus. sekţiia, fr. section.
Sursă
: DEX'98
(62948)
- LauraGellner |
| |
| 2.
|
S'ECTIE s. 1. v. raion. 2. v. circumscripţie. 3. v. co-misariat. 4. miliţie. (A dus hoţul la ~.) 5. v. poliţie. Sursă
: Sinonime
( 208980)
- siveco |
| |
| 3.
|
s'ecţie (subunitate organizatorică) s. f. (sil. -ţi-e), art. s'ecţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. s'ecţiei; pl. s'ecţii, art. s'ecţiile (sil. -ţi-i-)
Sursă
: DOR
(281110)
- siveco |
| |
| 4.
|
S'ECTI//E ~i f. 1) Subdiviziune administrativ-organizatorică sau de producţie în cadrul unei instituţii sau întreprinderi. ~ mecanică. 2) Raion într-un magazin. ~a de încălţăminte. [G.-D. secţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. section, lat. sectio, ~onis
Sursă
: NODEX
(352908)
- siveco |
| |
|
|